10 ani în UE Europarlamentarii hunedoreni își fac bilanțul

Cei doi europarlamentari hunedoreni, Siegfried Mureșan și Iuliu Winkler își fac bilanțul anilor scurși din actualul mandat, în Jurnalul Văii Jiului. Pe lângă faptul că sunt hunedoreni, ambii deputați europeni activează în cadrul Partidului Popular European, primul din partea Partidului Mișcarea Populară, iar cel de-al doilea din partea UDMR.

Negociator-șef pentru Bugetul Uniunii Europene

Siegfried Mureșan este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, iar în cei trei a participat la redactarea a 23 de rapoarte (4 în calitate de raport principal și 19 în calitate de raportor din partea Grupului Partidului Popular European – PPE), 8 propuneri de rezoluție și 67 de întrebări parlamentare și luări de cuvânt în plen. Totodată, a fost desemnat anul acesta negociator-șef (raportor) al Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene (UE) din 2018, în valoare de 160,6 miliarde de euro, fiind primul eurodeputat român din istorie în această poziție, după ce anul trecut a fost raportor al Grupului PPE pentru Bugetul UE din 2017.

Printre prioritățile negociate intens de Siegfried Mureșan pentru Bugetul UE 2018 se numără finanțarea priorităților de creștere economică ale UE, cu accent pe investiții în infrastructură, cercetare, inovare, IMM-uri, principalele domenii care generează locuri de muncă, dar și a celor pentru creșterea siguranței cetățenilor europeni.

Mureșan a obținut, printre altele, alocarea a 3,5 milioane de euro pentru muncitorii disponibilizați de la Combinatul Mechel din Câmpia Turzii, alocarea unui ajutor de 8,5 milioane de euro României pentru a compensa pagubele provocate de inundațiile din 2014, mobilizarea anuală a 50 de milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru plata unui avans către statele europene lovite de catastrofe naturale, precum și creșterea constantă a sprijinului financiar pentru statele din Vecinătatea Estică, inclusiv pentru Republica Moldova.

Alte rapoarte ale eurodeputatului român au vizat cele 8 rectificări ale Bugetului UE pentru anul 2015, orientările generale pentru pregătirea Bugetului UE pentru 2017, precum și obținerea unei distribuții echitabile a finanțărilor Băncii Europene de Investiții pentru ca țări precum România să aibă mai multe șanse de finanțare din partea instituțiilor financiare.

„Cei 3 ani de mandat mi i-am dedicat în cea mai mare parte domeniului economic și domeniului bugetar, pe care le consider esențiale în activitatea de elaborare a politicilor la nivel european, dar și național. Cele 23 de rapoarte pe care le-am lucrat au vizat, în principal, orientarea priorităților bugetare spre zonele în care cetățenii europeni aveau și au în continuare cea mai mare nevoie de suport. Am fost desemnat de Parlamentul European (PE) să negociez unul dintre cele mai importante proiecte legislative, Proiectul de Buget al Uniunii Europene din 2018. Obiectivul meu în negocieri este ca cele trei mari priorități pe care mi le-am asumat ca negociator-șef – creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățeanului – să primească mai mulți bani anul viitor. Proiectul Comisiei Europene, bazat pe prioritățile solicitate de mine la începutul anului, prevede mai mulți bani pentru aceste domenii și mă voi lupta să păstrăm nivelul alocărilor pe parcursul negocierilor pentru că nu vreau reducerea bugetului pe domeniile importante pentru cetățenii europeni”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Winkler: Cetățenii europeni își doresc o schimbare reală a UE

Deputatul european Iuliu Winkler susține că întreaga activitate a Parlamentului European (PE) din actuala sesiune parlamentară a stat sub semnul Brexit-ului. Potrivit acestuia, întreaga sesiune a PE s-a desfășurat într-un context politic și social complex. ”În această perioadă extrem de turbulentă pentru scena politică europeană, m-am străduit cât mai bine să înțeleg semnalele transmise de cetățeni. Cred că aceștia își doresc o schimbare reală, care să aducă mai multă eficiență actului politic, mai multă sinceritate, mai multă responsabilitate și transparență. Politicianul trebuie să răspundă acestor așteptări, dar, în același timp, trebuie să dea dovadă de leadership, îndrăzneală și viziune în fața provocărilor generate de accelerarea fără precedent a cursului istoriei. Avem nevoie de dialog pentru a reconstrui încrederea zdruncinată acum între diferitele componente ale societății, mai ales între cetățeni și clasa politică”, a arătat Winkler.

El a mai spus că, în acest context, una dintre cele mai mari probleme ale UE, dar și ale României este creșterea inegalității, iar cauzele care provoacă această situație trebuie ameliorate. Iuliu Winkler a vorbit și de prioritatea constantă a activității sale parlamentare legată de problematica drepturilor minorităților naționale. Deputatul european a arătat că s-a bucurat de succesul Inițiativei Cetățenești Europene (ICE) Minority Safepack, înregistrată la începutul lunii aprilie de către Comisia Europeană, cu atât mai mult cu cât inițial aceasta a fost respinsă. ” Tratatul de la Lisabona a introdus un instrument extrem de important și anume acela al inițiativei cetățenești europene. Conform acestuia, un milion de cetățeni din șapte state membre pot semna o petiție către Comisia Europeană, iar aceasta are datoria de a se ocupa de solicitarea acestor cetățeni. (…) În urmă cu trei ani, UDMR împreună cu organizații ale mai multor minorități naționale și lingvistice din UE au început demersurile pe lângă Comisie în vederea înregistrării unei petiții care propune crearea unui cadru european de protecție a minorităților. Comisia Europeană a respins inițiativa noastră, iar noi, știind că avem dreptate, am dat-o în judecată la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, și am câștigat în primăvara acestui an. Acesta reprezintă rezultatul muncii consecvente din ultimii 5 ani pe care am avut-o în cadrul UDMR și alături de reprezentanții organizațiilor celorlalte minorități naționale și lingvistice din UE”, a subliniat deputatul european. Iuliu Winkler a adăugat că, până în primăvara viitoare, organizațiile minorităților naționale și lingvistice implicate în proiect vor trebui să strângă un milion de semnături în cel puțin 7 state membre.

Nicu Tașcă