10 ani în UE ”România de astăzi nu mai seamănă cu cea de acum zece ani”

Interviu cu șefa Reprezntanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea

Doamnă ambasador, cum apreciați ceea ce s-a petrecut în ultimele săptămâni în România? Mă refer la faptul că, în cele din urmă, Guvernul a fost nevoit să abroge ordonanța mult discutată.

A fost o decizie pe care noi, Comisia Europeană, am salutat-o de la cel mai înalt nivel, cel al președintelui Juncker.  Președintele Juncker i-a transmis asta premierului Grindeanu săptămâna trecută, când s-au întâlnit la Bruxelles, în prezența comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu.

Au fost voci care au susținut că mișcările de stradă fără precedent ar fi o regăsire a cetățeniei. Apreciați că e corectă această interpretare? Putem spune că este o regăsire a cetățeniei europene a românilor?

Eu sper ca cetățenia europeană se manifestă în fiecare zi, nu doar pe timp de criză.

Din punctul dumneavoastră de vedere, putem spune că, în urma celor petrecute, existența MCV a fost prelungită, dovedindu-și utilitatea?

Vizita premierului României la Bruxelles a fost un gest de normalitate a relațiilor dintre un stat membru și instituțiile europene. A existat astfel oportunitatea transmiterii directe de mesaje. Comisia Europeana și-a exprimat îngrijorarea privind regresul pe care adoptarea Ordonantei 13 l-ar fi putut aduce în contextul MCV, iar premierul Grindeanu a dat asigurări privind angajamentul guvernului român pentru continuarea luptei împotriva corupției. Ambele părți au apreciat importanța consultărilor și a unui proces democratic înainte de adoptarea unor măsuri în aceste domenii. Președintele Juncker l-a asigurat pe premier de sprijinul Comisiei, și a reafirmat intenția sa de a încheia Mecanismul de Cooperare și Verificare până la sfârșitul mandatului său (2019). Pentru ca acest lucru să fie posibil, România mai are de indeplinit câteva condiții, care au fost precizate în ultimul raport MCV, din ianuarie 2017.

La 1 ianuarie 2017  s-au împlinit 10 ani de apartenență a României la Uniunea Europeană. Ce credeți că au însemnat pentru România acești zece ani? Cum se vede acest deceniu din perspectiva Comisiei Europene?

România de astăzi nu mai seamănă cu cea de acum zece ani – asta este foarte clar. Se vede cu ochiul liber, în multe locuri din țară, care practic și-au schimbat fața, în special datorită fondurilor europene. Ca să dau doar câteva exemple, din domeniul dezvoltării regionale, portofoliul european detinut de comisarul român, doamna Corina Crețu: în România, în perioada 2007-2013, sprijinul acordat din Fondul European de Dezvoltare Regională și din Fondul de Coeziune s-a ridicat la 15,4 miliarde EURO. Printre principalele realizări se numără 35.000 de locuri de muncă create, din care 13.000 în IMM-uri, 1.200 în cercetare, 368 km de drum construiți și 1.900 km reabilitați și 570 de proiecte în cercetare. Schimbarea se vede totodată și în cifre și statistici generale privind dezvoltarea economică a României: produsul intern brut al țării s-a dublat în perioada 2007-2016: astfel, PIB-ul pentru anul trecut are o valoare de 168,9 miiarde EUR, ceea ce reprezintă aproape 60{9a5d7dc17012582abff687e9b5edb4e4cf74f8aed4a146ac8fc660462cc5cb17} din media UE, în condițiile în care acest indicator era la 38{9a5d7dc17012582abff687e9b5edb4e4cf74f8aed4a146ac8fc660462cc5cb17} în 2006. În ceea ce privește veniturile populației, și aici vedem îmbunătățiri semnificative: câștigul salarial mediu brut s-a majorat în 2016 cu 146{9a5d7dc17012582abff687e9b5edb4e4cf74f8aed4a146ac8fc660462cc5cb17} în termeni nominali față de  2006, iar în termeni reali dinamica a fost de 66{9a5d7dc17012582abff687e9b5edb4e4cf74f8aed4a146ac8fc660462cc5cb17}. Putem vorbi de o tendință de aliniere la standardele UE, având în vedere că în perioada ce a urmat crizei ponderea salariului minim în câștigul mediu brut s-a îmbunătățit simțitor. Acest lucru se datorează creșterii nivelului salariului minim, de la circa 100 de euro în 2006 la 264 în 2016. De aderarea la UE au beneficiat atât România, ca stat, cât și foarte mulți români. Sigur că cel mai simplu exemplu este al milioanelor de români care au beneficiat de libera circulație a persoanelor. Lucrătorii români care au hotărât să se stabilească în alte țări UE, precum Marea Britanie, Spania, Italia, au contribuit, pe de o parte, la economia acestor țări, prin munca depusă și taxele plătite, dar și la bunăstarea rudelor rămase în țară, prin remitențele trimise acasă. Pe de altă parte, și cetățenii români rămași în țară au beneficiat de dezvoltarea economică, de creșterea salariului mediu pe economie, de modernizarea administrației publice, de drepturi fundamentale la cel mai înalt nivel, cel din Uniunea Europeană. Sigur că unii spun, și poate pe bună dreptate, că se putea face și mai mult, dar integrarea europeană este, într-adevăr, un proces care nu se încheie la aderare, ci practic continuă cu fiecare zi de apartenență la Uniunea Europeană.

Cum va fi marcat acest fapt, prin ce fel de evenimente?

Toate actiunile Reprezentanței Comisiei Europene vor fi în 2017 sub auspiciile acestui deceniu de apartenență la Uniune. Am  lansat deja un logo de campanie, dedicat aniversării, care a devenit de curând și obiectul unei emisiuni  speciale de timbre.  Aniversarea va continua să fie marcată prin mai multe evenimente care se vor derula pe  toată durata anului: expozitii,  dezbateri, conferinte etc. Prin intermediul paginii dedicate acestui eveniment, pe site-ul Reprezentanței, veți putea fi la curent cu toate aceste activități.

Rata absorbției fondurilor europene a fost în ultimii ani un subiect amplu discutat. Care este, de fapt, rata de absorbție pe exercițiul financiar 2014-2020?

Așa cum a precizat comisarul european Corina Cretu, pentru fondurile care sunt în responsabilitatea domniei sale, adica Fondul de Coeziune (FC) și Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), nu s-a putut face nicio rambursare pentru perioada 2014-2020, pentru ca nu s-au acreditat încă autoritățile de management pentru aceste fonduri. În același timp, România este pe ultima sută de metri la rambursarea cheltuielilor făcute din fonduri europene pe perioada 2007-2013, unde rata de absorbție este în jur de 80{9a5d7dc17012582abff687e9b5edb4e4cf74f8aed4a146ac8fc660462cc5cb17}. De altfel, mai multe soluții inovatoare pe care comisarul european Corina Crețu le-a propus, au ajutat la creșterea acestei rate de absorbție, în special în rândul statelor care la preluarea mandatului domniei sale (2014) cheltuiseră mai puțin de 60{9a5d7dc17012582abff687e9b5edb4e4cf74f8aed4a146ac8fc660462cc5cb17} din fondurile europene. Este vorba de măsuri precum finanțarea retroactivă a unor investiții și etapizarea proiectelor mari care nu au putut fi finalizate în perioada de finanțare 2007-2013, și care astfel vor putea fi continuate, și finanțate, în perioada 2014-2020.

Reprezentanța Comisiei Europene în România se preocupă de penetrarea informațiilor despre temele europene în țara noastră. Cum apreciați gradul de informare al românilor despre temele europene?

Conform ultimului Eurobarometru, 35{9a5d7dc17012582abff687e9b5edb4e4cf74f8aed4a146ac8fc660462cc5cb17} dintre români cred despre conaționalii lor că sunt bine informați în ceea ce privește temele europene. Deși acest procent este încă departe de ce ne dorim, reprezintă totuși un procent semnificativ mai ridicat decât media europeană de 28{9a5d7dc17012582abff687e9b5edb4e4cf74f8aed4a146ac8fc660462cc5cb17}. Ne dorim totuși un nivel mai mare de informare, și de asta organizăm diverse acțiuni, și ne bazăm și pe dumneavoastră, ziariștii, să ne ajutați aducând informația europeană mai aproape de cetățeni și de interesele lor.

Sondajele de opinie au relevat că românii sunt euro-optimiști, totuși, în ultima vreme, mulți politicieni de la București s-au remarcat cu un discurs oarecum antiUE. Vă așteptați ca europsecpticismul să crească în România? Și dacă da, cum vreți să contribuiți la contracararea unei astfel de mișcări?

Eu sper ca euro-optimismul să se mențină în România, pentru că Europa are nevoie de o infuzie de încredere, în această perioadă în care se confruntă cu multiple crize. Știți cum se spune, „prietenul la nevoie se cunoaște”. Îmi doresc ca România să fie acel prieten pe care Uniunea Europeană să se poată baza, și la bine, și la greu.

Interviu realizat de Nicu Tașcă