Articol de sfârșit de an
Consider că se cuvine să închei anul cu un articol.
Am început să mă gândesc despre ce aș putea să scriu. Și mă lovește publicarea rezultatelor unui sondaj IRES realizat la începutul lunii decembrie.
Așa am aflat ceea ce bănuiam de ceva timp, dar nu văzusem încă relevat de un sondaj.
Aproape 6 din 10 români sunt nemulțumiți de cum trăiesc, iar 7 din 10 au redus cheltuielile cu produse de strictă necesitate, în acest an.
Și mai relevant mi se pare că 57% recunosc că au renunțat să cumpere diferite produse alimentare din cauza lipsei banilor, iar 6% spun că au suferit de foame.
Și eu voiam să spun că pentru mine a fost un an excelent. Greu, dar excelent.
Dacă aș fi fost intervievat de operatorii IRES, probabil m-aș fi regăsit în cifrele opuse celor pe care le-am prezentat.
Dar asta este viața. Și mai ales asta este România.
Astăzi mi-a venit în minte o zicală veche: Să speri la bine, dar să te pregătești pentru rău. Cam așa aș prezice anul care vine.
Nu cred că pesimismul este o soluție, așa cum nu cred nici într-un optimism deșănțat.
Cred că trebuie să tragem aer în piept și să ne odihnim cât putem.
În 2023, prevăd multă transpirație (nu numai la sala de sport), mult stres (atât la job, cât și acasă), ceva mai puțin pe masă și pe card, dar cât să putem ține casele calde și lumina aprinsă.
Fiți optimiști!
La mulți ani!
Nicu Tașcă
