Canibalismul liderilor PSD
Ceea ce se întâmplă în politica românească ne trimite destul de des la vorbele lui Silviu Brucan din anul 1990, despre învățarea democrației. Și zău dacă nu a fost ultraoptimist. De fapt, avem nevoie de mult mai mult pentru a înțelege cum funcționează democrație. Cei 20 de ani au trecut de mult. Și totuși …
Sigur, Brucan se referea la democrație în general, dar m-aș uita astăzi la democrația din interiorul partidelor. Aici, e jalea cea mai mare.
Ce libertate de opinie, ce pluralitate, cine iasă din linia partidului, să fie ars pe rug! Și dat afară! Cam asta e democrația din partidele românești. Iar linia partidului este preaslăvirea liderului suprem. Mai ales dacă el te-a dus la guvernare.
Miroase cam urât, ce-i drept!
Cea mai mare pedeapsă a delictelor de opinie e la PSD. Aici funcționează un soi de canibalism al liderilor. Când cineva critică liderul, trebuie executat. Rapid, tăios. Nu se acceptă opinii diferite sau critici, ci doar soldați disciplinați ai partidului. Sper că ați recunoscut sintagma preferată a fostului secretar de partid ajuns acum mare liberal, Ilie Păducel.
De-a lungul vremii, foștii lideri au cam plătit prețul. Vezi cazul lui Mircea Geoană, care a tot fost critic, după ce n-a mai fost președintele PSD, iar Victor Ponta l-a aruncat afară din partid.
Acum, a venit rândul lui Ponta. Fostul premier s-a trezit pe niciunde, după ce de bună voie i-a predat partidul lui Liviu Dragnea. A trecut în fosta barcă (sintagma e foarte la modă în această perioadă) a lui Geoană, de unde joacă ceva mai bine, fiind și mai hârșit în ale politicii.
N-aș trece cu vederea faptul că nici măcar Ion Iliescu n-a scăpat de canibalismul din PSD (vezi perioada de după 2005) sau chiar Adrian Năstase însuși, liderul suprem al perioadei 2000-2004, care e astăzi mai mult de partea lui Ponta, decât a lui Dragnea.
Partidul nu iartă. Ci pedepsește. Își spintecă foștii lideri cu sălbăticie. Și cel mai probabil asta va fi și soarta lui Victor Viorel (cunoscute prenume, nu-i așa?). El pare pregătit. Ba chiar vrea să mai culeagă și alți proscriși (vezi cazul lui Daniel Constantin) într-o nouă construcție politică.
Canibalismul, însă, rămâne o stare de fapt în PSD. Mult mai mic ca și anvergură, Mihai Chirica a rămas simplu membru, deși e primarul Capitalei Moldovei. Ceea ce e încă o dovadă de canibalism al criticilor, lideri de anvergură sau nu.
Cel mai probabil, până și Liviu Dragnea știe că va fi ”mâncat” de îndată ce nu va mai avea ce să ofere sau ceilalți lupi îl vor simți slab. Poate și de aceea vrea să pară destul de indulgent cu Ponta. Dar oare chiar e?
Partidele funcționează după dinamica haitei de lupi. Masculul alfa e liderul suprem, dar când nu mai e puternic, nu-l iartă nimeni. Haita în totaliate sau vreun coleg mai răsărit îi iau viața fără nicio tresărire.
Mulți scapă vii din partide, dar cu orgoliul frânt și cu anvergura diminuată. Iar dacă puterea absolută corupe în mod absolut, ce se întâmplă când pierzi politic absolut totul, chiar și statutul de soldat?
Probabil, te repliezi în altă parte. Dar niciunde nu-i ca în fruntea PSD, nu?
Nicu Tașcă