Ce putem învața din cazul Coreei de Sud pe tema COVID-19?

Coreea de Sud e a doua țară, după China, care reușește să reducă numărul noilor pacienți infectați, adică să aplatizeze curba clasică de contaminare, potrivit NY Times. China și Corea de Sud sunt foarte diferite ca sisteme politice-culturale, însă au aplicat seturi relativ similare de acțiuni pentru a doua etapă a epidemiei. În ecuația strategiei Coreei de Sud intră următoarele variabile, fără ca lista să fie completă:

• Un proces de învățare din trecut, respectiv experiența anterioară de reacție la apariția epidemiilor regionale SARS (2003) și MERS (2015), când au dezvoltat proceduri, protocoale, instituții, laboratoare, stocuri de de material necesar; pe scurt toată lumea știe ce are de făcut.
• Cea mai mare capacitate de testare din lume, cu peste 20.000 testări pe zi (numărul laboratoarelor disponibile e disputat, unele surse dau 96, altele 600; probabil au făcut peste 300.000 teste, rata a fost 5200 teste / 1 milion de locuitori).
• Această capacitate de testare extraordinară a determinat cea mai redusă rată de decese dintre tările afectate de Covid19, anume 0,7% (față de media globală de 3,4%).
• Se fac și se încurajează testări de Covid19 în sistemul privat la prețul de 134$ (160.000 won), DAR cazurile de pacienți cu risc sunt testate gratis.
• Toți coreenii respectă riguros ”social distancing”, distanțarea socială de care vorbesc toate guvernele, respectiv doi metri de siguranță față de alte persoane; unele surse atribuie sintagma ”distanțare sociala” președintelui Coreei de Sud.
• Toate adunările publice au fost suspendate, indiferent de natura lor, religioase, culturale etc, etc, nu smiorcăie nimeni după ele
• stimulente negative pentru NERESPECTAREA carantinei: amendă 7.500 $ și un an detenție (salariul mediu în Coreea de Sud e 3150 $ sau aprox 38.000 $ / an).
• Setul de măsuri pentru controlul Covid19 e standard și binecunoscut deja (spălat mâini, măști, evitarea întrunirilor și locurilor aglomerate, participarea online la serviciul religios).
• Cea mai mare rată de tranzacții cu cardul și telefonul din lume (virusul rămane o vreme pe bancnote, depinde de la monedă la monedă) .
• Coreea de Sud e printre puținele țări unde apariția virusului nu a declanșat valuri de panic shopping inutile, inclusiv sesiuni de cumpărare compulsivă a faimoasei hârtii igienice.
• Un sistem de tracking al pacienților care intră în alertă când pacientul iese din carantină sau autoizolarea la domiciliu (bazat pe istoric de tranzacții, camere CCTV și identitatea cunoscută a posesorilor de telefon; asta inseamnă ca anchetă epidemiologica clasică e completată de anchetă digitală și analiză de big data).
• Cu ajutorul acestui sistem de tracking a istoricului pacienților a izbucnit un scandal național pentru că un pacient fusese cu amanta în Wuhan (e teribil când guvernele și soțiile află că există amante).
• Campania de informare a Guvernului a fost una de succes pentru obiectivul de control al pandemiei: întrebați ce îi sperie cel mai mult, sud-coreenii au dat următoarele răspunsuri, în ordine: 1. Potențial carriers around them, 2. Criticisms and further damage they may suffer from being infected 3. That they may not have symptoms yet have the virus.

Sum up: Vârful epidemiei – 29 feb. cu 909 cazuri. De atunci numărul scade constant și se intra în faza de stabilizare. Perioada scursa de la primul caz – aprox 90 de zile.

E clar ca singura variabila pe care o putem controla e distantarea sociala.

Let s play it smart!