”Cred că putem vorbi de o schimbare de paradigmă”
Interviu cu Sorin Radu, rectorul Universității din Petroșani. Partea I.
Domnule rector, puțină lume știe că, în această perioadă, se află în procesul legislativ și un proiect de Lege a Invățământului Superior. Ce schimbări importante aduce acest proiect în învățământul superior românesc?
Noutatea este, în primul rând, că s-a făcut o lege separată pentru învățământul superior, față de Legea 1 din 2011, unde învățământul era global, și universitar și preuniversitar. Acum o să avem o lege pentru învățământul superior și una pentru preuniversitar. Al doilea aspect este că se precizează mai mult și mai bine elemente legate de importanța învățământului superior și câteva direcții în care trebuie să se îndrepte învățământul superior. Mai sunt punctate posibilitățile ca instituțiile de învățământ superior să aibă în subordine licee, școli, grădinițe, putem face învățământ superior dual, crește rolul universităților europene, adică a universităților care sunt sau vor în consorțiile europene.
Apoi, avem mici modificări la statutul personalului didactic.
O modificare importantă este aceea că asistentul universitar nu mai trebuie să aibă doctoratul și atunci putem să motivăm cei mai buni absolvenți, care sunt înscriși la doctorat, să îi angajăm pe perioadă nedeterminată ca și cadre didactice, urmând să promoveze atunci când vor susține teza de doctorat. După aceea, mai sunt elemente legate de consorțiile de universități românești, de finanțarea învățământului superior și aici mă bucur că se va da o importanță mai mare activității de cercetare din învățământul superior, mărindu-se finanțarea pentru cercetare. Iată, așadar, câteva elemente care nu erau cuprinse în legea anterioară, multe dintre ele fiind discutate în ultimii doi ani în cadrul Consiliului Național al Rectorilor sau dezbătute la diferite întâlniri și forumuri, care priveau învățământul superior.
Putem vorbi de o schimbare de paradigmă în învățământul superior?
Eu cred că da. Cred că putem vorbi de o schimbare de paradigmă și aceasta datorită preocupărilor Ministerului Educației, ale Consiliului Național al Rectorilor și implicarea într-un proiect mai mare, România educată, sub egida Președintelui României. Este până la urmă o schimbare de paradigmă prin faptul că avem o lege separată, precum și prin conținutul acesteia.
O temă foarte prezentă în spațiul public românesc este cea legată de doctorate și de plagiat. Ce schimbări aduce proiectul din acest punct de vedere? Ce se întâmplă cu CNATCU?
După ce am preluat sistemul Bologna, învățământul superior înseamnă licență, masterat și doctorat. Toate acestea se înlănțuie, iar doctoratul nu mai este ca înainte de 1989 sau până prin 2000 apanajul unora care au o experiență în producție, care lucrează numai în cercetare, ci doctoratul este nivelul trei de pregătire superioară a specialiștilor.
Ca atare, noi am început să pregătim acestă eliminare a plagiatelor în special prin faptul că, din 2016 avem cumpărat un sistem antiplagiat agreat de Ministerul Educației, pe care punem toate tezele de doctorat. Deci plagiatul nu este analizat de șase ani încoace de CNATCU. Plagiatul este analizat de universități. Noi trimitem ceea ce ne iasă din punerea lucrării pe antiplagiat (coeficienți ș.a.m.d.) la CNATCU. La ora actuală, CNATCU se ocupă de evaluarea tezelor de doctorat, de stabilirea criteriilor pentru conferențiari, profesori, cercetători gradul 2 și gradul 1, elementele de bază pentru tezele de doctorat și criteriile de abilitare și acordarea abilitărilor cadrelor didactice care pot conduce doctorate. În noua structură, CNATCU nu se desființează, el se transformă într-un alt sistem în care tezele de doctorat nu mai merg către el. Celelalte atribuții rămân.
De ce nu este neapărat important ca tezele de doctorat să meargă la CNATCU?! Pe de o parte, am arătat că nu verifică plagiatul. Iar o teză de doctorat, pe parcursul anilor de studiu (3 sau 5, cu prelungiri) este supervizată de o comisie de îndrumare formată din specialiști din universitate sau și din afară. După ce se dă girul comisiei de îndrumare, teza este susținută și avizată de o comisie formată din specialiști în domeniul tezei de doctorat din afară și din universitate. Dau și aceștia girul și riscăm ca la CNATCU să fie analizată de nespecialiști. Și atunci ce valoare are această analiză a CNATCU?
Ba mai mult, sunt domenii în care în două-trei luni doctoranzii primesc avizul, dar sunt și șase domenii unde tezele stau până la un an de zile neevaluate. Pentru că unii se recuză, susținând că nu sunt specializați. Au fost puși în comisiile CNATCU oameni care nu sunt de specialitatea respectivă.
De exemplu, în comisia din care fac și eu parte, Ingineria Geologică, Geodezică, Mine Petrol și Gaze, avem un singur specialist în Mine, Petrol și Gaze și acesta sunt eu. În inginerie geologică se susține cam o teză la patru ani. În Inginerie Geodezică, până acum nu erau constituite structurile, școlile doctorale, deci nu s-a susținut nicio teză până în prezent, de 11 ani de când sunt eu în CNATCU. Și toate tezele erau pe Mine, Petrol și Gaze. Iar toate tezele pe acest domeniu le analizez eu și colegul Păsculescu de la INSEMEX, care are tangențe cu aceste teze, iar în rest avem fizicieni, cercetători din Institutul de Cercetări pentru Delta Dunării, de la Agenția Spațială Română etc. E normal că ei recuză ideea de a analiza o teză.
Ca atare, această nouă lege elimină aceste inconveniențe și eu cred și toate cadrele didactice și rectorii din universitățile românești au susținut că este o idee foarte bună. Ba mai mult, stagiul de doctorat nu mai este de trei, ci de patru ani. Și este firesc. Trei ani e un timp prea scurt pentru a putea să pregătești o teză de doctorat serioasă. Mai nou, fiind în consorții universitare, avem teze în cotutelă cu universități europene. Iar tezele de acest gen, în care faci stagii și acolo, faci stagii și la noi îți ia mai mult timp. Iar redactarea unei teze într-o limbă de circulație internațională (engleză, franceză sau germană) nu este un lucru simplu. Și această idee iar este benefică.
Interviu realizat de Nicu Tașcă
