”Cred că putem vorbi de o schimbare de paradigmă”
Interviu cu Sorin Radu, rectorul Universității din Petroșani. Partea I.
Domnule rector, puțină lume știe că, în această perioadă, se află în procesul legislativ și un proiect de Lege a Invățământului Superior. Ce schimbări importante aduce acest proiect în învățământul superior românesc?
Noutatea este, în primul rând, că s-a făcut o lege separată pentru învățământul superior, față de Legea 1 din 2011, unde învățământul era global, și universitar și preuniversitar. Acum o să avem o lege pentru învățământul superior și una pentru preuniversitar. Al doilea aspect este că se precizează mai mult și mai bine elemente legate de importanța învățământului superior și câteva direcții în care trebuie să se îndrepte învățământul superior. Mai sunt punctate posibilitățile ca instituțiile de învățământ superior să aibă în subordine licee, școli, grădinițe, putem face învățământ superior dual, crește rolul universităților europene, adică a universităților care sunt sau vor în consorțiile europene.
Apoi, avem mici modificări la statutul personalului didactic.
Putem vorbi de o schimbare de paradigmă în învățământul superior?
Eu cred că da. Cred că putem vorbi de o schimbare de paradigmă și aceasta datorită preocupărilor Ministerului Educației, ale Consiliului Național al Rectorilor și implicarea într-un proiect mai mare, România educată, sub egida Președintelui României. Este până la urmă o schimbare de paradigmă prin faptul că avem o lege separată, precum și prin conținutul acesteia.
O temă foarte prezentă în spațiul public românesc este cea legată de doctorate și de plagiat. Ce schimbări aduce proiectul din acest punct de vedere? Ce se întâmplă cu CNATCU?
După ce am preluat sistemul Bologna, învățământul superior înseamnă licență, masterat și doctorat. Toate acestea se înlănțuie, iar doctoratul nu mai este ca înainte de 1989 sau până prin 2000 apanajul unora care au o experiență în producție, care lucrează numai în cercetare, ci doctoratul este nivelul trei de pregătire superioară a specialiștilor.
De ce nu este neapărat important ca tezele de doctorat să meargă la CNATCU?! Pe de o parte, am arătat că nu verifică plagiatul. Iar o teză de doctorat, pe parcursul anilor de studiu (3 sau 5, cu prelungiri) este supervizată de o comisie de îndrumare formată din specialiști din universitate sau și din afară. După ce se dă girul comisiei de îndrumare, teza este susținută și avizată de o comisie formată din specialiști în domeniul tezei de doctorat din afară și din universitate. Dau și aceștia girul și riscăm ca la CNATCU să fie analizată de nespecialiști. Și atunci ce valoare are această analiză a CNATCU?
Ba mai mult, sunt domenii în care în două-trei luni doctoranzii primesc avizul, dar sunt și șase domenii unde tezele stau până la un an de zile neevaluate. Pentru că unii se recuză, susținând că nu sunt specializați. Au fost puși în comisiile CNATCU oameni care nu sunt de specialitatea respectivă.
Ca atare, această nouă lege elimină aceste inconveniențe și eu cred și toate cadrele didactice și rectorii din universitățile românești au susținut că este o idee foarte bună. Ba mai mult, stagiul de doctorat nu mai este de trei, ci de patru ani. Și este firesc. Trei ani e un timp prea scurt pentru a putea să pregătești o teză de doctorat serioasă. Mai nou, fiind în consorții universitare, avem teze în cotutelă cu universități europene. Iar tezele de acest gen, în care faci stagii și acolo, faci stagii și la noi îți ia mai mult timp. Iar redactarea unei teze într-o limbă de circulație internațională (engleză, franceză sau germană) nu este un lucru simplu. Și această idee iar este benefică.
Interviu realizat de Nicu Tașcă