Culmea antipatiei publice

Printre multiplele eșecuri ale Complexului Energetic Hunedoara (CEH) figurează la loc de cinste și eșecul simpatiei publice.

Deși a avut nenumărați directori și oameni care se ocupă de comunicarea sa, nimeni n-a avut vreodată vreo gândire în acest sens.

De fapt, celor care au condus CEH le sunt total străine astfel de concepte. Preocupările lor au fost legate de ținutul de scaun și încasarea salariului uriaș, precum și de privilegiile legale sau ilegale pe care le oferă funcția.

Așa se face că, mastodontul hunedorean a ajuns actorul public cel mai antipatizat la nivelul opiniei publice. Aici l-au adus comunicare extrem de ciudată, bătălia pe funcții, politizarea extremă, dar și lipsa oricărei politici de responsabilitate socială.

Eșec total.

Cireașa de pe tort a venit în mandatul actualului director general, Michael Melczer, care s-a trezit să se joace de-a ultimatumurile pe căldura furnizată cetățenilor.

Tocmai când temperaturile au luat-o complet razna.

Deși vine din mediul privat, Melczer pare că s-a adaptat repede la metehnele ”de stat” de la CEH și contribuie și el acerb la creșterea antipatiei publice față de CEH.

De fapt, nici nu mai e mare lucru de spus despre CEH.

A devenit un actor absolut marginal.

Și asta numai din cauza lungului lanț lung de incompetență care a caraterizat prestația sa în spațiul public.

Tot înainte!

Nicu Tașcă