Cum am ratat ca judeţ o viaţă mai bună!
Viteza cu care începi să trăieşti mai bine este direct proporţională cu viteza cu care îi dai pe alţii afara din viaţa ta. Pe ăia care nu merită! Valabil şi la nivel de societate!
În urmă cu trei-patru zile am citit o veste care mi-a tulburat serios a doua oară percepţia socială cu privire la Alin Simota, fostul boss din Valea Jiului şi din judeţul Hunedoara.
Prima dată percepţia mea socială cu privire la acesta a fost influenţată de trimiterea lui în judecată de către DIICOT pentru comiterea infracțiunilor de şantaj, şantaj în formă continuată, constituire de grup infracţional organizat, instigare la lipsire de libertate, nedepunerea muniției la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului. Suficiente acuzaţii pentru a-mi forma o părere foarte proastă, nu? Mai ales că în primă instanţă Tribunalul Hunedoara l-a şi condamnat la aproape şapte ani de închisoare cu executare.
Zilele trecute Alin Simota a fost achitat de Curtea de Apel Alba Iulia pentru toate infracţiunile care i-au fost puse în spate de către DIICOT şi confirmate iniţial prin sentinţa dată de Tribunalul Hunedoara.
Cred că stupefacţia a fost maximă în rândul multora dintre cei din Valea Jiului şi judeţul Hunedoara. O astfel de achitare schimbă în bine sau în rău percepţia despre Simota? Dar despre justiţia din România? Întrebările sunt multiple. Care dintre instanţe a greşit? Şi mai ales cum este posibil să se greşească atât de grav?
Nu doresc să mă întind mai mult, dar îmi dau seama că peste noapte omul rău Alin Simota s-a transformat în omul bun Alin Simota. Pentru că, vă reamintesc, sentinţele judecătoreşti nu se discută ele se acceptă fără crâcnire şi au putere de lege. În ambele transformări l-a ajutat sistemul de justiţie din România.
Dacă iniţial am crezut la modul colectiv că vom începe să trăim mai bine pentru că l-am dat afară din viaţa socială pe Alin Simota, acum vedem şi reversul medaliei… viteza cu care începi să trăieşti mai bine este direct proporţională cu viteza cu care îi accepţi în viaţa ta pe cei care merită să fie acolo! Adică pe oamenii buni precum Alin Simota, nu?!
Eiii… un singur regret cred că trebuie să avem şi să trăim cu el de acum încolo pentru tot restul vieţii. Transformarea din Simota cel Rău în Simota cel Bun a venit cu o întârziere de cel puţin trei-patru luni. Dacă ar fi venit până prin septembrie ar fi fost timp suficient ca Simota cel Bun să fie recuperat de PNL şi să-şi ocupe locul binemeritat în Camera Deputaţilor sau în Senat. Ruşine sistemului de justiţie pentru o astfel de întârziere. Uite, de asta trăim noi rău pentru că oamenii buni sunt lăsaţi pe dinafară! Urât, foarte urât!
Valentin Fulger