De ce crește rata de promovare la Bacalaureat și cum pierde România
Creșterea ratei de promovare la Bacalaureat i-a bucurat pe mulți. Mai ales că în ultimii ani eram obișnuiți ca, în firecare vară, să se vorbească despre ”dezastrul de la Bacalaurat”. Anul acesta, rata de promovare a depășit 70{9a5d7dc17012582abff687e9b5edb4e4cf74f8aed4a146ac8fc660462cc5cb17}, iar după soluționarea contestațiilor a crescut și mai mult.
Specialiștii în învățământ susțin că nu se constată nicio îmbunătățire reală, ci este doar un rod al prelucrării statistice. ”Realitatea este cosmetizată de… statistici. Dacă ne uităm la ratele de promovabilitate a examenului de bacalaureat, observăm că acestea se înscriu pe o tendință ascendentă. Însă, dacă ne raportăm la numărul elevilor care au absolvit gimnaziul, vom vedea că, în medie, aproape unul din doi elevi nu obțin diploma de bacalaureat. Cifrele sunt preluate dintr-o analiză a specialiștilor de la Centrul de Politici Publice al Universității de Vest din Timișoara. Concluzia acestora este una alarmantă: ratele de promovare a bacalaureatului cresc pentru că mulți tineri nu mai dau acest examen”, susține rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea.
Sursa citată mai susține că totul se răsfrânge asupra dezvoltării României, care este lipsită de aportul a jumătate din tinerii ei. ”Această situație este una foarte nefericită pentru fiecare dintre noi, în primul rând pentru tinerii care ajung să renunțe la bacalaureat. Prea puțini dintre ei găsesc o alternativă în învățământul profesional. Ce se întâmplă cu acești tineri, ce șanse au ei de a se realiza, de a duce o viață decentă în România? Avem nevoie de investiții, de asumare, de proiecte concrete, pentru a le oferi o promisiune credibilă acestor tineri că pot să rămână în România și să își găsească locul lor în viață. Desigur, această incapacitate de a găsi o soluție – alta decât aceea de a-i îngrămădi în universități pe locuri cu taxă sau la specializări fără cerere, ceea ce am văzut înainte de 2010, are efecte imense asupra dezvoltării României. Aproape jumătate dintre generațiile de tineri nu contribuie la dezvoltarea României, într-o etapă în care am ajuns la un deficit de forță de muncă. Desigur, după 8 – 12 ani în care le-a fost plătită școlarizarea, din banii noștri, ai tuturor celor care contribuim la bugetul de stat”, mai spune rectorul Universității de Vest.
Nicu Tașcă
