De ce PSD va pierde în continuare

În iarna lui 2012 am privit la televizor marile manifestaţii împotriva Guvernului Boc. Zile şi zile la rând. Fiul meu care avea atunci doar 5 ani se cuibărea adesea lângă mine şi urmărea mirat ce se întâmplă. Scandările mulţimilor erau sugestive, cerându-se o democraţie autentică. Zeci de mii de oameni purtau asupra lor fel de fel de hârtii pe care îşi scriau revendicările. Într-un anumit moment copilul, plictisit, îmi adresează o întrebare: Tată, ce este democraţia? L-am privit mirat (mă gândeam cum să-i explic pe înţelesul lui o abstractizare…) dar am avut inspiraţia să ies din încurcătură cu o contra-întrebare: Dar tu ce crezi că este democraţia? Răspunsul a venit imediat: Nişte afişe! Fără să ştie ce a făcut, fiul meu m-a ajutat să înţeleg ce este democraţia la firul ierbii: nişte lozinci!  În lipsa celor care trebuie să acorde şanse democraţiei de a se manifesta real, autentic, ea se transformă într-o lozincă găunoasă!

Au trecut anii. Zilele trecute fiul meu (acum elev!) mi-a adresat o altă întrebare: Tată, cum se face că atâţi cetăţeni romi, analfabeţi, au permis de conducere? De fapt sintetizase o stare mizerabilă a unei societăţi în putrefacţie. I-am replicat: Dragul meu, aici ar trebui să-ţi răspundă poliţia , justiţia şi Statul Român!

Copilul meu îşi pune această întrebare. Ca el alte mii, zeci de mii de copii care mâine poimâine vor vota. Iată de ce suntem atât de vinovaţi pentru starea deplorabilă de sănătate morală în care a ajuns societatea românească. Pentru că noi, ca adulţi, nu am sesizat ceea ce e uşor de remarcat chiar şi de către un copil de 12 ani: un cetăţean analfabet nu poate să posede permis de conducere. Şi totuşi îl are în buzunar şi colindă ţara şi Europa.

Am plecat de la ce este democraţia. Da! În lipsa valorilor autentice ea se transformă într-o lozincă goală de conţinut. Exemplu pe care vi-l dau acum este evident.  Săptămâni la rând în Valea Jiului PSD a susţinut o campanie electorală pe care singuri o decretează ca „excepţională prin rezultatele ei”. Mintea şi creierul acestei victorii ieşite din comun este cel care o şi revendică în totalitate, trecând-o pe persoană fizică, nimeni altul decât Cristian Resmeriţă.

Domnul Resmeriţă a reuşit să demonstreze că pentru domnia sa democraţia este doar o lozincă. Cum? Uite aşa: când eu spuneam şi scriam că Viorica Dăncilă nu este bună nici ca om politic, nici ca prim ministru şi cu atât mai puţin ca preşedinte de ţară, domnul Resmeriţă îi făcea campanie susţinând în  faţa a zeci de mii de oameni că este bună, muncitoare, dedicată, luptătoare şi câte şi mai câte alte minunate atribute. La doar câteva minute după ce Viorica Dâncilă a pierdut alegerile (cum de altfel am spus de mult!) ce face domnul Resmeriţă? Întoarce pancarta şi îi cere doamnei Dăncilă să-şi dea demisia motivând că nu este bună, că a făcut PSD de ruşine! Pardon?! Ce a determinat această voltă, această metamorfozare? Cum, în ce termeni să traduc comportamentul acestui domn? Când trebuie să-l cred? Atunci când spunea că Viorica Dăncilă este bună de preşedinte sau acum când îi cere demisia? Iată cum democraţia este un afiş pe o pancartă care se întoarce după cum bate vântul interesului!

Copiii de azi cresc şi foarte puţini dintre ei vor vota cu PSD. Spre deosebire de noi ei sunt deranjaţi că cetăţeni analfabeţi au permis de conducere. Şi vor fi foarte deranjaţi şi de acest mod de a face politică, când una spui şi alta fumezi!

Încă o victorie de asta din partea PSD Valea Jiului şi ne putem îndrepta către gară. Cu toţii! Este o victorie a la Pirus! Ce a reuşit strategul şi organizatorul PSD la nivelul Văii? Să ne pună pe contrasensul istoriei cu toată ţara. Aşa ceva numai Miron Cosma a mai reuşit atrăgând asupra Văii răzbunarea politicienilor de dreapta pentru mineriade.

Sper că în cealaltă tabără sunt minţi lucide şi nu vor vitregii o populaţie în ansamblul ei pentru ambiţiile personale ale unora care se vor pierde într-un final în anonimatul din care au venit!

Valentin Fulger