Demenţa digitală
Titlul articolului nu-mi aparţine ci este al unei cărţi pe care o consider mai mult decât elocventă pentru cei care sunt părinţi. Autorul ei este Manfred Spitzer, psihiatru de renume şi specialist în neuroştiinţe, preocupat de influenţa noilor tehnologii asupra creierului uman.
Recunosc că nu am dus cartea până la capăt, nu din lipsă de interes, dar din ce am citit până acum m-a făcut să fiu cât se poate de grăbit în a împărtăşi cu dvs. ideile desprinse din ea. Acestea sunt atât de tulburătoare încât trebuie să fie cunoscute şi diseminate la nivel larg:
1.Nevoia unuia calculator pentru învăţare este egală cu nevoia unei biciclete pentru a înota. Calculatorul deturnează copiii de la învăţat şi are efecte negative asupra rezultatelor şcolare;
2.Elevii care folosesc calculatorul şi internetul au rezultate la citire şi aritmetică mai slabe decât cei care nu-l folosesc. Prezenţa calculatorului acasă duce la rezultate mai slabe la învăţătură, diminuând prin joaca cu el timpul pentru învăţare, iar prezenţa calculatorului la şcoală nu are niciun efect asupra rezultatelor şcolare;
3.Calculatorul, folosit în reţelele sociale, conduce la izolare şi contacte superficiale;
4.Creierul uman este cel mai important organ, dar dacă-şi împrumută funcţiile calculatorului va avea ca rezultat destrămarea reţelei neuronale;
Concluzia de minisinteză: creierul uman este produsul evoluţiei, al adaptării la condiţiile mediului înconjurător, dar în nicio perioadă din zecile de mii de ani trecuţi nu s-au numărat printre ele mediile digitale.
Ce se întâmplă azi, cu noua tehnologie digitală, reprezintă un dezechilibru major între stilul de viaţă arhaic, care ne-a caracterizat până nu de mult, şi cel actual, bazat pe foarte puţină mişcare şi împrumutarea funcţiilor cognitive calculatorului.
Am cules aceste idei şi le-am împărtăşit cu dvs., dar este evident de ce şcoala este din ce în ce mai puţin performantă!
Nu se mai pune preţ pe efort intelectual individual ci pe copy-paste…
Valentin Fulger
