Feţele lui Petrov la Petroşani
În urma cu ceva timp (18 ianuarie 2022), atunci când bubuise posibilul plagiat al Premierului Ciucă am scris următoarele: „Adăugaţi aici şi mulţimea de duşmani pe care-şi face cu fiecare nou plagiat demascat. Să mai pomenesc de celebrul caz al Rectorului şi Prorectorului de la Academia de Poliţie care-i trimiteau mesaje de amenințare cu moartea? Adică doi domni care-i pregăteau de la cel mai înalt vârf pe poliţiştii români să producă siguranţă şi încredere. De fapt doi mafioţi, doi interlopi care şcolarizau viitori ofiţeri de poliţie. Mai mare bătaie de joc nici că se poate la adresa acestei societăţi, chiar şi aşa cum este ea!”.
Ei bine, uite că se poate!
Cunoscuta profesoară şi publicistă a avut parte de un şoc atunci când s-a văzut pe saiturile de adulţi în ipostaze neexplicite, prin fotografii care o înfăţişau ieşită de la duş dar îmbrăcată ca la plajă. Deci absolut ok din punctul de vedere al decenţei! Dar cei care au postat fotografii cu ea acolo au făcut-o în virtutea unei sintagme care clamează calomnia. Ştiau exact că apariţia ei pe un sait pentru adulţi, nevinovată fiind, fără niciun fel de poze compromiţătoare, va duce în final la ideea că a fost pe un sait pentru adulţi. Şi asta rămâne în conştiinţa opinie publice!
Acest atac la Emilia Şercan este un atac la democraţie şi la viaţa privată a fiecăruia dintre noi.
Dânsa numea aceasta acţiune una de kompromat, adică una de compromitere totală a persoanei şi demnităţii ei.
În urmă cu ceva timp am citit un articol al doamnei Alina Mungiu Pippidi, Sociologii şi Securitatea, în care printre multe altele a făcut nişte referiri directe la Petroşani, referiri care mi-a dat fiori.
Reproduc ce a scris şi semnat doamna Pippidi: „în urma revoltei minerilor din 1977 Ceaușescu recrutase toată sociologia și făcuse la Petroșani un institut de control al mișcărilor de masă, și înrolase pe mulți la lucrul contra celui mai mare succes al lui- asasinarea temeinică a capacității românilor de a se asocia prin tehnici de subversiune, cultivarea neîncrederii, izolarea și compromiterea liderilor”, sau „adevărul era că nu doar la Petroșani, ci la institutele de sociologie din rest de asemenea, recrutarea bătea spre sută la sută. În urma scandalului, s-au dat și vreo două dosare pe piață, cu obișnuita selectivitate, sociologul cu care lucram eu, ca să mă învăț minte, și cel al Băncii Mondiale, că era în opoziție cu grupul de la Petroșani, deci cei care trecuseră de partea noastră. Clar!”.
Ce se întâmplă acum asupra doamnei Şercan este ce spunea doamna Pippdi că se întâmpla la Petroşani după 1977, nimic altceva decât acţiuni „prin tehnici de subversiune, cultivarea neîncrederii, izolarea și compromiterea liderilor”.
Avem datoria morală de a afla ce s-a întâmplat la Petroşani şi cine au fost cei care s-au ocupat cu „tehnicile de subversiune, cultivarea neîncrederii, izolarea și compromiterea liderilor”.
Este posibil să aflăm de noi figuri ale lui Petrov?
Nu ştiu, dar tare mă tem că da!
Valentin Fulger
Se cunoaște faptul că dl. Septimiu Krausz a fost primul președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale din Petroșani, în decembrie 1989.
Cu mulți ani în urmă, unul din membri ai acelui consiliu mi-a povestit că la un moment dat a apărut zvonul că arhiva securității din Petroșani a fost îngropată pe malul unui râu. Imediat dl. Krausz a întrebat cine era persoana care a adus vestea după care a mers împreună cu acea persoană la locul faptei. Când a revenit dl. Krausz le-a spus celorlalți membri că a găsit o mașină și câțiva oameni care au încărcat acea arhivă și a depozitat-o într-o cameră pe care a încuiat-o cu o cheie pe care a arătat-o celor prezenți și apoi a băgat-o în buzunar. După circa 2 ore dl. Krausz a anunțat că la sediul Primăriei a sosit șeful securității din Petroșani care dorea să se pună la dispoziția noilor autorități. Apoi dl. Krausz a mers să-l întâmpine pe securist și au mers împreună într-o încăpere separată și au stat acolo timp îndelungat.