Întâia noapte de război
De când cu criza ruso-ucrainiană romanul ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” a fost atât de pomenit, în special pe rețele de socializare, încât i-a făcut invidioși pe toți elevii care se pregatesc de Bacalaureat. Ca să nu mai zis de Camil Petrescu.
A fost încă o mostră din umorul nostru specific.
Nu s-a întâmplat de Valentine, nu a fost să fie nici de celebrul 22.02.2022.
Numai că războiul a început tot într-o noapte de dragoste.
A noastră, a românilor. De Dragobete.
A fost în noaptea în care îndrăgostiții români s-au culcat pe pace și s-au trezit pe război.
Poate fi, oare, o exemplificare a expresiei ”în dragoste și în război este posibil orice”?
Rămâne să mai medităm.
Războiul este însă o stare de fapt. Și chiar dacă nu se va extinde și în tara noastră, există un risc ca lucrurile să escaladeze.
Cu siguranță, consecinte vor fi și le vom resimți.
Personal nu cred în Al Treilea Război Mondial, dar sunt destul de circumspect.
Poate acum se vor mai trezi și dintre cei care înjură constant UE și NATO.
Dacă nu am fi fost în cele două organisme, nu am fi fost și noi la ieșirile din oraș deja?
Eu zic ca da.
Deși întotdeauna va exista un nucleu de fani ai lui Putin și în România. Doar propaganda rusă nu bate degeaba tobele pe aici.
În rest, azi e despre dragoste, dar și despre război.
De mâine rămâne doar războiul?
Nicu Tașcă
