Mea culpa
Tată, cine este Dumnezeu? Tată, ce este soarele? Tată, de ce trebuie să fim buni? Tată, de ce trebuie să iubim animalele? Tată, de ce trebuie să…? La astfel de întrebări, şi multe altele, am încercat să dau răspunsuri în consecinţă copiilor mei. Ca mine, mulţi alţi părinţi! Am încercat şi sper că le-am transmis să fie buni, să fie corecţi, să judece drept. Să Fie Oameni!
Nu ştiu însă în ce măsură le-am făcut şi bine! Într-o lume poluată moral, în care „ninge” cu mizerii, oamenii corecţi sunt condamnaţi la mediocritate, sunt puşi la zid, sunt izolaţi de către submediocrii, de racordaţii la pompele mizeriei.
Îmi amintesc telefonul primit acum câţiva ani, de Crăciun, de la o distinsă Doamnă Profesor universitar din Timişoara: „ Domnule profesor, nu aveţi sentimentul că într-o lume care cultivă furtul, iar hoţii sunt ridicaţi la rang de modele, a ne creşte copiii în spiritul cinstei înseamnă să-i condamnăm?”.
N-am răspuns, eram doar un ecou al Doamnei profesor! În pereţii minţii mele vibrau dureros spusele dânsei şi mă simţeam vinovat că îmi cresc copiii să fie oneşti. Cu timpul durerea a devenit şi mai pregnantă!
În societatea actuală, societate în care escroci, tâlhari, violatori, pedofili, criminali sunt eliberaţi şi despăgubiţi că au făcut puşcărie pentru fapte reprobabile, indivizi fără busolă morală sunt Căpitani de vas, sunt Generali ai unor armate parlamentare distructive, sunt magneţi ai piliturilor reziduale care înfundă toate capilarele corectitudinii şi profesionalismului.
Am crezut că până acum am văzut câte ceva din pântecul putred al acestei Românii stâlcite şi schimonosite de către indivizi care nu au nicio minimă morală. M-am înşelat! Cred că sunt de abia la începutul marilor descoperiri. Pe zi ce trece văd că submediocrii avansează pas cu pas, defilează în faţa oamenilor buni care asistă neputincioşi la modul în care aceşti semidocţi acaparează instituţiile, modifică legile, pun în funcţii cheie oameni de paie, remodelează Statul.
Într-o astfel de situaţie, în care valoarea supremă a societăţii este furtul, minciuna, atacul la justiţie, cred că mă fac vinovat grav că am cerut copiilor mei să fie cinstiţi. Ca mine, mulţi alţi părinţi! Educaţia morală, clădită pe principii oneste, face ca oamenii buni să plece din această ţară. Educaţia lacunară, plină de valori negative, este „Biblia” celor care vor popula România viitoare. O Românie în care mizeria ţipătoare şi generalizată va contrasta cu luxul orbitor al celor care conduc ţara, mărind salariile din pix.
Valentin Fulger
Vă înțeleg supărarea și frustrarea, dar consider că dincolo de educația primită în familie, școală, serviciu, societate, etc., fiecare persoană, incluzând aici desigur și copiii noștri, are și își dezvoltă permanent propria personalitate și este în măsură să ia propriile decizii, atât cu privire la aspectele vieții private, cât și în alte privințe. A ne aroga noi, în calitate de părinți, soarta copiilor noștri, pare într-un fel sau altul, puțin cam prea mult. Să fiță sănătos și să ne oferiți și eseuri puțin mai optimiste!