Miserupismul de Stat şi braconajul arheologic
Vă aduceţi aminte cum un beneficiar gras al sistemului comunist, cu studii de licenţă şi doctorat în Franţa, înainte de 1989, plătite de poporul român nu de altcineva, declara la începutul anilor 90 că industria românească este un morman de fier vechi? Da, un individ pe nume Petre Roman!
Acest individ, al cărui tată a fost unul dintre şefii Anei Pauker şi care a venit în România ca şi colonel al URSS, având argumentul tancului sovietic pe care-l comanda, a declarat cu de la el putere că industria românească este un morman de fiare vechi! O industrie care era cumpărată pe licenţe Occidentale (în special canadiene, americane, germane şi franceze) pe zeci de miliarde de dolari în urmă cu doar 10 ani! Exclus ca în zece ani o industrie de origine occidentală să se uzeze moral!
Am făcut această introducere cu caracter rememorativ doar pentru a mă apropia de ceea ce mă interesează pe mine în acest articol: braconajul arheologic!
De zeci de ani auzim de patriotismul fostei orânduiri socialiste. De zeci de ani ni se reaminteşte pe canale personale sau mass media ce bine era înainte.
Un singur şi scurt exemplu despre orânduirea socialistă. Având la dispoziţie multe universităţi de prestigiu care aveau facultăţi şi secţii de istorie, arheologie, muzeologie, dar şi Armata, Securitatea şi tot aparatul de partid, cadrele de nădejde ale PCR nu şi-au concentrat atenţia către realizarea unor descoperiri de rezonanţă europeană sau mondială luând la pas, centimetru cu centimetru Munţii Orăştiei. Nuu!
Cadrele de nădejde, securiştii şi miliţienii, profesorii de socialism ştiinţific erau preocupaţi de cu totul alte probleme: dacă se dau cu zahăr prin păr adolescenţii, dacă ţăranii taie viţei, dacă proletariatul urmăreşte filme la video, dacă X spune bancuri cu nea Nicu, dacă Y bea cafea naturală…
Evident că Petre Roman nu este decât un exponent viu al vechii „orânduiri patriotice”. Ca el sunt zeci, sute, mii!
Nu i-a interesat niciodată istoria acestei naţiuni, viitorul acestei Români! Erau interesaţi doar de cultivarea propriei puteri şi bunăstări personale şi de familie, de consolidarea puterii în partid. Se repetă şi acum, tot ei sunt…
Auzim de aproape două decenii de braconaj arheologic. De fapt nişte unii au cumpărat aparate de detectat metale şi la pas, metru cu metru au scormonit Munţii Orăştiei. Nu înţeleg de ce Statul Român se ofuschează atât de reuşitele acestor cetăţeni. Comparând faptele acestor indivizi certaţi cu legea cu miserupismul statului român cred că mult mai penali sunt cei care nu s-au ocupat de investigarea vestigiilor antice, de protecţia şi conservarea lor, care erau în poziţii de decizie în statul român.
Au avut pe mână toate resursele statului, toate resursele umane din universităţi şi licee, toate fondurile necesare. Au fost mult mai preocupaţi de sortarea cartofilor şi morcovilor, de culesul ştiuleţilor de pe câmp!
Vă adresez o întrebare: cât de vinovat pare cel care practică braconajul arheologic privit în contextul structural al miserupismului de stat? Un stat care a avut grijă doar de cei care şi-au bătut joc de fiinţa naţională zeci de ani de zile şi care acum face figuraţie încercând să recupereze bunuri de patrimoniu naţional care, cu grijă patriotică la un nivel decent, ar fi fost acum bine depozitate şi păzite în muzeele României!
Aşa cum Petre Roman a declarat industria românească un morman de fiare vechi, îmbogăţindu-i cu miliarde de dolari pe cei care au scos-o la casat, tot aşa sunt cei care au declarat munţii Orăştiei mai puţin importanţi decât sortarea morcovilor şi a cartofilor!
Dacă practicantul braconajului arheologic primeşte 5,6 sau 10 ani de puşcărie, câţi ani ar trebui să primească, fiecare în parte şi toţi la un loc, cei care s-au dezinteresat de patrimoniul naţional aflat în munţii Orăştiei?
Valentin Fulger
