Nicu Taşcă: ”Valea Jiului seamănă mult cu un om aflat la o răscruce de drumuri”

Nicu Taşcă este optimist, când e vorba de viitorul Văii Jiului, chiar dacă peisajul actual al zonei este unul destul de sumbru. Importanţa punţii dintre zona politicului, cea a administraţiei şi comunitate are o anumită valenţă în ochii jurnalistului. De asemenea, relevanţa identificării unui rol în societate pentru fiecare tânăr din zonă trebuie bine cunoscută.

Puntea politic-administraţie – cetăţeni
Cetăţenii, absenţi de la dezbaterile publice…
„La o dezbatere publică pe tema bugetului local, de exemplu, se poate constata că numărul cetăţenilor simpli care participă acolo este mai mic decât degetele de la o mână. Şi aici este marea problemă. Este foarte importantă participarea publică. Trainingurile pe care le fac au scopul de a-i convinge pe tineri să schimbe această legătură defectuoasă care există între politic şi cetăţean. După părerea mea, puntea dintre administraţie, politic şi cetăţeni este destul de ruptă”, a subliniat Nicu Taşcă.

Administraţia şi politicul
Potrivit junalistului Nicu Taşcă, administraţia şi politicul se află într-o relaţie de interdependenţă.
„Am auzit deseori oameni cu funcţii spunând – <<noi facem administraţie, nu politică!>>- mie mi se pare o sintagmă cumva neserioasă, pentru că, cel puţin la nivel local, nu poţi să separi administraţia de politică, cred că ele merg împreună. Sigur, politică fără administraţie poate că ar mai putea exista, dar administraţie fără politică îmi e foarte greu să cred că poate funcţiona. Mi se pare că mulţi dintre oamenii care uzează de această sintagmă îmi jignesc inteligenţa, adică încearcă să mă mintă că legătura lor cu politica nu ar exista, deşi ea este evidentă. Mi se pare încă un moment în care încercăm <<să furăm căciula, cu vorbe frumoase>>”. Dacă mergem la etimologia cuvântului politică, politica este viaţa cetăţii. Politica nu este ceva abstract, politica este legată de comunitate şi orice este legat de comunitate trebuie administrat”, spune jurnalistul.

Valea Jiului în 3 cuvinte şi o culoare
În opinia lui Nicu Taşcă, Valea Jiului de astăzi „ seamănă cu un om aflat la o răscruce de drumuri”.
„Aş atribui Văii Jiului o culoare optimistă, primăvăratică – verde, iar cuvintele ar fi: frumuseţe, optimism – cred că este unul dintre lucrurile pe care nu ar trebui să le pierdem din vedere chiar dacă totul pare din ce în ce mai sumbru. Un al treilea cuvânt, aş spune cu multă îndrăzneală, viitor. Frumuseţea nu e suficientă ca să existe un viitor. Poate dacă o combinăm cu puţin optimism şi ceva mai multă muncă şi discernământ, cred că ar putea exi-sta un viitor. Altfel, nu-mi dau seama cum s-ar putea petrece lucrurile. Este o zonă extraordinară. Toţi cei care au fost aici şi au văzut munţii şi tot ceea ce ne înconjoară au fost extraordinar de încântaţi, însă când descoperă <<gunoiul de sub preş>>, nu mai sunt la fel de atraşi de zona asta. Şi dacă tot se apropie momentul electoral, toţi cei care merg să voteze ar trebui să se mai gândească o dată înainte de a pune ştampila pe cei care care cred că sunt demni să ocupe astfel de funcţii. Cred că aici s-ar putea face diferenţa. Astăzi, din punctul meu de vedere, Valea Jiului seamănă mult cu un om aflat la o răscruce de drumuri”, explică Taşcă.

Valea Jiului în 5 ani
Scurt exerciţiu de imaginaţie…
„Depinde mult de alegerea omului care se află la răscrucea de drumuri. Poate fi o zonă în care să poţi să trăieşti în continuare, însă poate să nu mai fie, mult mai repede de 5 ani. Am scris un text, de curând <<Oraşul se scufundă. Cum procedăm?”. E foarte greu de spus cum va arăta Valea peste 5 ani. Nu putem crea o imagine pe care peste 5 ani să o putem verifica, pentru că sunt atât de multe necunoscute şi atât de multe variabile, încât cred că e aproape imposibil. Aşa cum am spus, eu sunt optimist. Cred că avem posibilitatea să alegem drumul corect şi să alegem, de asemenea, pe 5 iunie, cei mai buni oameni care să ia decizii în zona noastră”, adaugă Taşcă.

Proiecte destinate tinerilor
Nicu Taşcă subliniază şi importanţa implicării tinerilor în soarta comunităţii.
„Asociaţia pe care eu o conduc, Asociaţia Niloran, derulează, în ultimii ani, o serie de proiecte care au ca şi grup ţintă tinerii. Anul trecut, am avut trei proiecte extraordinare şi a fost cel mai bun an din istoria asociaţiei, în sensul că am început cu un proiect la Vulcan, în parteneriat cu administraţia publică locală şi Colegiul Tehnic <<Mihai Viteazu>>, după care am avut un proiect foarte bun cu Consiliul Judeţean- <<Tineri pentru judeţul Hunedoara>>- proiect pe care l-am continuat şi anul acesta. Cele două training-uri despre care vorbeam data trecută sunt parte a acestui proiect. Dacă anul trecut am vizat tinerii din Valea Jiului, anul acesta am considerat că trebuie să mergem şi în partea cealaltă a judeţului şi am mers la Haţeg şi Orăştie, unde am susţinut training-uri pe tema participării publice, iar interesul manifestat de cei care au fost de faţă, în special de Colegiul Naţional <<Aurel Vlaicu>> din Orăştie este unul extraordinar şi mă bucură. În prima fază, tinerii sunt destul de reticienţi când vii să le vorbeşti despre astfel de teme care par cumva abstracte pentru ei. Parte dintre ei rumegă subiectul mai bine şi primesc, în perioada care urmează, feedback-uri destul de pozitive”, explică jurnalistul.

Aşteptări de la tineri…
„Am ales tinerii pentru că de la ei aşteptăm să se schimbe lucrurile şi cred că de la ei ar trebui să aşteptăm mai mult în ceea ce priveşte participarea publică şi nu numai acest domeniu. Dacă participarea publică va avea un reviriment, adică se va dezvolta foarte bine, cu siguranţă democraţia va avea foarte mult de câştigat. Să nu creadă, însă, cineva că lucrurile sunt uşor de realizat în acest domeniu. Când am făcut un proiect cu studenţii, am trăit o experienţă bună în sensul că am avut ecouri bune şi acolo, însă m-am lovit de imobilismul fostei conduceri a Universităţii din Petroşani şi în speţă a domnului Marcu, care era rector interimar la ora aceea. În faţă mi-a zis că facem, iar după ce am ieşit pe uşă nu s-a mai întâmplat nimic, deşi aportul cerut Universităţii nu era deloc mare, ci trebuia doar să ne pună la dispoziţie o sală în care să ţinem training-ul respectiv. Evident, nici aia nu s-a mai putut şi mi-au fost cerute sume de-a dreptul colosale, în jurul a 500 lei pe zi, pentru o sală. Însă, cum spuneam, eu îmi pun mari speranţe în tineri, îmi pun mari speranţe că cei care participă la aceste training-uri vor putea să dezvolte proiecte pe parti-cipare publică, că vor dori să facă parte din organizaţii neguvernamentale şi să fie partenerul administraţiilor şi al politicii din oraşele lor şi atunci lucrurile vor arăta altfel. Reforma mentalităţilor e o chestiune care durează destul de mult şi cred că speranţa modernizării mentalităţilor pleacă de la tineri pentru că e foarte greu să schimbi o persoană care se află în a doua parte a vieţii. Cred că rezultatele sunt mult mai bune, dacă ne adresăm tinerilor”, a conchis Taşcă.
Bianca HOLOBUŢ
Sursa: Gazeta de dimineaţă