Premiere, premiere
Nu! Titlul nu vine de la cunoscutul cântec ”Portofele, portofele”, deși în România tot ce se întâmplă la nivel politic se reflectă apoi în portofelele noastre. Dar despre asta într-un viitor editorial. Am ales acest titlu pentru că prin nominalizarea, inclusiv de către președintele Klaus Iohannis, a Vioricăi Dăncilă, dar și prin demisia lui Mihai Tudose, se marchează mai multe premiere.
De fapt, pot spune fără frica de a greși că, doamna Dăncilă este premierul României. Ce urmează de acum sunt simple formalități.
Remarc cu bucurie premiera primului prim-ministru femeie din istoria României. Deși nu sunt obsedat de corectitudinea politică, cred că s-a ridicat o barieră, iar de acum femeile vor avea drum deschis către funcțiile înalte în stat. Aș spune chiar că România a luat-o puțin înaintea Americii, adică a Statelor Unite ale Americii. Deși a candidat la președinție, Hillary Clinton nu a câștigat. La noi nu a candidat în mod direct cu succes, însă Viorica Dăncilă a ajuns premier. E o premieră, care însă nu garantează și pentru competența doamniei sale. Dar chiar deloc.
O altă premieră este că, în sfârșit, avem un premier din Teleorman (cred că i se face o reclamă uriașă acestui județ). Asta pentru că întâiul teleormănean n-a putut fi premier. N-a putut de facto, că de jure a fost o bună bucată și pare că de acum începe adevărata epocă de aur pentru Liviu Dragnea. Asta în caz că nu v-ați prins că despre el e vorba.
O să trec tot la premiere și faptul că noul premier (o mai despart doar formalități de această funcție) a primit aprecieri destul de proaste. Ca să nu spun general proaste. Iar scepticismul manifestat în spațiul public de foarte mulți este de o mai mare amploare decât la cei doi predecesori ai săi.
O importantă premieră, dar care a trecut în planul doi, este faptul că pentru prima dată, foarte probabil, în lume. Un premier a fost învins de un ministru. Asta ca să simplificăm situația la unul din pretextele de la care a plecat criza. Carmen Dan, care va fi din nou ministru, l-a învins pe Mihai Tudose, care s-a dus acasă. Sigur, cu ajutorul lui Liviu Dragnea. Dar l-a învins. A ieșit câștigătoare. Așa cum câștigător a ieșit și Dragnea de cel puțin două ori în trei zile. L-a făcut knockout pe Tudose și a obținut și nominalizarea noii sale protejate de la Președintele României. Politician, nene.
Închei cu premiera care ne-a adus o notorietate negativă și excesivă nouă tuturor. Este vorba despre gafele uriașe care s-au succedat înaintea vizitei primului ministru japonez, Shinzo Abe. Foarte probabil, deși este longeviv în funcție, își va aminti toată viața de modul cum a fost primit în România. Sau mai degrabă n-a fost primit. Criza politică, dar mai ales amatorismul cu care se face politică la București este de acum proverbial prin toate cancelariile din Asia și nu numai. Dincolo de modul în care și-a umplut timpul, premierul japonez a dat ordin ca vizita în România să nu fie pomenită pe niciunul dintre canalele oficiale pe care le folosește. Adică ne-a trecut pe lista celor pe care n-are rost nici să-I vizitezi, dar să faci afaceri. Japonezii sunt oameni cu un foarte dezvoltat simț al onoarei, iar jignire mai mare nu cred că au văzut, poate niciodată.
Am senzația că la noi politica conține o uriașă doză de teatralitate. Poate prea mare. Și ca în orice teatru unele premiere sunt bune, altele însă nu. Dar ele se comit oricum.
Nicu Tașcă