SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ DOMNULUI MARIUS BUDĂI, MINISTRUL MUNCII

Stimate Domnule Ministru, s-a tot vorbit, în perioada guvernării PNL-USR-UDMR, despre recalcularea tuturor pensiilor. Nu am înțeles despre ce recalculare este vorba. A recalcula, potrivit DEX, înseamnă a calcula din nou, a stabili ceva pe baza unor noi calcule (adesea pornind de la alte date).

Pentru recalcularea unei pensii, pensionarul trebuie să aducă la Casa de Pensii, date noi, adeverințe eliberate de către angajator, în baza cărora solicită recalcularea pensiei pentru un cuantum mai mare, ca efect al principiului contributivității.

Prin urmare, nu poate fi vorba despre o recalculare a tuturor pensiilor pentru că nu toți, cei aproximativ cinci milioane de pensionari, depun la casele de pensii adeverințe care să conțină date noi în baza cărora solicită recalcularea pensiilor.

Doamna Raluca Turcan, fostul ministru al Muncii, în cadrul unor emisiuni televizate, se lamenta că statul a pierdut, în ultimii cinci ani, 50 milioane pentru asistența juridică în procesele câștigate pe bandă rulantă de pensionari. Păi, cum altfel, dacă aceste procese sunt generate de către casele de pensii care resping cererile pensionarilor pentru că solicită recalcularea pensiilor pe principiul contributivității prin valorificarea veniturilor brute conform adeverințelor care atestă plata contribuțiilor la asigurărilor sociale de stat.

Așadar, problema recalculării pensiilor, prin valorificarea veniturilor brute care atestă plata contribuțiilor la bugetul asigurărilor de stat, trebuie să se regăsească într-un articol din Legea Pensiilor, articol simplu și clar fără a mai putea fi interpretat. 

Pentru orice guvern, este meritoriu ca majorările de pensii să fie făcute celor ce reprezintă cel mai mare procent din numărul pensionarilor, celor care au plătit contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat. Pensiile acestora se pot majora (timp în care se elimină și inechitățile) prin împărțirea numărului de puncte la 25 în loc de 30 sau 35 și se obține un punctaj mediu mai mare, punctaj care înmulțit cu valoarea punctului de pensie rezultă majorarea pensiei în aceeași mărime precum în situația aplicării unui calcul mascat (care se referă la împărțirea numărului de puncte tot la 25) pe baza v.p.r. din Legea 127/2019.

Astfel, se păstrează punctajul mediu anual (cel înscris în prezent pe cuponul de pensie) fără a mai fi nevoie de un calcul în plus pentru obținerea și folosirea v.p.r. (valoarea punctului de referință) element determinant în generarea discriminării pensionarilor grupei I/ condiții speciale de muncă.

În ceea ce privește indexarea anuală a pensiilor, potrivit art. 86 (4) din Legea 127/2019, sigur, pot spune că este ambiguă asemănătoare cu cea introdusă de regimul Băsescu-Boc-Roberta Anastase prin art.102 din legea 263/2010, indexare care a dus la sărăcirea pensionarilor, generând interpretări în calculul pensiilor care pot fi modificate în funcție de guvernul aflat la putere.

De aceea (spre liniștea celor peste cinci milioane de pensionari) este necesară o simplă, sigură și precisă formulă de calcul stabilită prin înmulțirea punctajului mediu (înscris pe cuponul de pensie) cu valoarea punctului de pensie care să reprezinte un anumit procent, rezonabil, menționat în lege, dintr-un indicator și anume cel al salariului mediu brut real pe economie, situație în care s-ar evita ambiguitățile privind majorarea anuală a pensiilor în funcție de guvernul aflat la putere.

Stimate Domnule Ministru, alte probleme deosebit de importante, cu care se confruntă majoritatea pensionarilor, le-am făcut cunoscut în mai multe scrisori deschise adresate predecesorilor dvs. la conducerea Ministerului Muncii, de unde nu am primit nici-un răspuns, probleme pe care le reiterez mai jos:

–  Contestarea Deciziei de Pensie

Având în vedere conținutul art.149 din legea 263/2010, care prevede la alin.(1) că „deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 30 zile de la comunicare (…)”, iar alin.(4), al aceluiași articol, prevede: „deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin.(1) sunt definitive”, se impune ca în Lege Pensiilor să nu mai apară conținutul unui asemenea articol cu prevederile respective, în sensul contestării deciziei de pensie într-un anumit termen stabilit.

Practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg și Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg a statuat că pensia constituie un drept patrimonial, iar diminuarea pensiei ar leza acest drept și ar echivala cu o expropriere, încălcând atât prevederile legislației naționale a pensiilor, cât și art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin urmare, pensia reprezentând o proprietate (proprietatea fiind imprescriptibilă) contestarea ei nu poate fi considerată tardivă pentru că nu a fost contestată într-un anumit termen stabilit, drept pentru care trebuie formulat simplu și punctual un articol, în Legea Pensiilor, care să prevadă faptul că pensia poate fi contestată oricând se constată că a fost greșit calculată.

– Comunicarea Buletinului de Calcul
De asemenea, pentru eliminarea oricărei suspiciuni cu privire la datele ce au fost luate în calcul la stabilirea pensiei, respectiv: perioada contributivă prezentată lunar, venitul brut prezentat lunar, punctele lunare realizate, condiții de muncă (speciale, deosebite, normale) cât și alte date privitoare la activitatea în muncă a pensionarului, trebuie să existe un articol în Legea Pensiilor care să prevadă dreptul fiecărui pensionar de a i se comunica, odată cu decizia de pensie, și buletinul de calcul care să cuprindă modalitatea de calcul a pensiei în funcție de datele mai sus amintite.

Cât privește impozitarea de două ori cu 10% a pensiilor mai mari de 4.000 lei, pensii pe bază de contributivitate, este nedrept. Firesc este impozitarea sau chiar eliminarea veniturilor necontributive, de zecii de mii de euro, făcute cadou „specialilor” de care (deși se „încearcă” de mult timp) nu se atinge nimeni. Oare de ce Grecia a reușit să stopeze aceste practici care măresc falia dintre pensionarii normali și cei „speciali”.

Mai mult de atât, sentimentul de compasiune, față de starea „precară” pentru  aleșii  locali, primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene, a fost un factor determinant pentru emiterea unei legii prin care încă o categorie de „speciali” va beneficia de pensii speciale. Iată justificarea alocării pensiilor speciale pentru aleșii locali : „Este o compensaţie pentru ceea ce s-a întâmplat până în prezent, că salariile din administraţia publică pentru primari au fost foarte mici”, a susținut Sirma Caraman, secretar de stat Ministerul Dezvoltării.

Cum „salarii foarte mici” pentru cei care și-au stabilit singuri veniturile bănești și privilegiile din pozițiile pe care le ocupă ? Și încă o întrebare, de unde miliarde lei pentru „specialii” din România ?

Stimate Domnule Ministru, știți bine despre ce este vorba și nu cred că veți răspunde punctual la întrebări, dar am convingerea că veți lua în calcul aspectele pe care vi le-am prezentat, probleme importante cu care se confruntă cei cu pensii normale, părinții și bunicii noștri.

Cu considerație,

Petre Lungoci

membru al asociației „Liga Pensionarilor Mineri Valea Jiului”