Sindicatele româneşti, falangele Mafiei ce a sărăcit România

Când aud de sindicate şi lideri de sindicat prima mea reacţie este să sun la 112!

Câţi dintre noi nu şi-au petrecut concediile şi vacanţele în staţiunile şi hotelurile UGSR-ului?  După 1990, Uniunea Generală a Sindicatelor din România a fost supusă jafului şi dezmembrării din pricina unor dezaxaţi care au intuit că sindicatele intră într-o nouă era! Era Mafiei şi a jocurilor politice la nivel înalt pe miliarde de dolari!

Sindicatele de după 1990, în variantă românească, au pervertit tot ce se putea perverti din nobila sarcină a apărării drepturilor celor care muncesc onest, zi de zi, ani la rând!

Sindicalişti de frunte au devenit politicieni veroşi, chiar arestaţi pentru afacerile lor în care au păgubit Statul Român în dauna celor care munceau cinstit în ce a mai rămas din fosta economie românească.

Dau aici rapid exemplul lui Victor Ciorbea. Una dintre cele mai nefaste personalităţi care a populat spaţiul public românesc. A debutat ca sindicalist, simţind potenţialul sindicatelor de mărire socială la începutul anilor 90.  Folosind sindicatul a ajuns om politic de dreapta care a ocupat succesiv fotoliul de Primar general al Bucureştilor, pe cel de Prim ministru şi pe cel de Avocat al Poporului. În toate aceste funcţii acest individ şi-a demonstrat impotenţa intelectuală, meschinăria şi dorinţa de parvenire, fiind serv al politicului şi dovedind că nu poţi să ai niciodată încredere într-un lider de sindicat! Niciodată!

O altă mostră de arivism, de minciună şi urlet de parvenire este cea a lui Miron Mitrea. Deşi a evoluat pe stânga politicii româneşti, Miron Mitrea poreclit şi Manivelă (trimitere la originile sale şofereşti), se poate considera frate de cruce cu Victor Ciorbea. La fel de impotent intelectual, de arivist şi de meschin, a debutat ca lider de sindicat în aceeaşi anii 90. A ajuns, cu ajutorul sindicatului pe care l-a manipulat în folos personal, parlamentar şi ministru al transporturilor, şi chiar vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.  A făcut şi puşcărie, lucru care cred că nu a fost întâmplător !

Ca să arăt cum sindicatele au pervertit tot ce se putea perverti în România, am să ofer un crâmpei dintr-una dintre cărţile mele: Valea Jiului după 1989, spaţiu generator de convulsii sociale.

 În rândurile următoare se vor devoala în faţa dumneavoastră fapte şi sume exorbitante cu care s-au jucat liderii minerilor din Valea Jiului din anii 90:

„Disensiunile din cadrul LSMVJ au devenit din ce în ce mai mari, congresul acestui organism sindical fiind unul derulat după un scenariu bine pus la punct şi favorabil lui M.Cosma. Deşi cerinţa principală a minerilor a fost ca el să fie organizat în vederea alegerii unei noi conduceri a Ligii, ordinea de zi nu a cuprins şi punctul „alegeri”, ele fiind amânate cel mai probabil pentru luna decembrie. S-a mers atât de departe încât în plenul congresului a fost prezentat un raport al comisiei de cenzori unde Miron Cosma nu figura ca dator faţă de Ligă nici măcar cu un leu, însă alţii prezentau datorii substanţiale faţă de ea. Acest raport a produs o reacţie interesantă prin conţinutul său de la una din persoanele cu influenţă în LSMVJ, Gheorghiţă Iorga:

„Dacă Miron Cosma are frică de Dumnezeu, aşa cum declară, de ce nu recunoaşte că aceşti bani n-au putut fi luaţi fără aprobarea sa? Să aibă curajul şi demnitatea să facă publice aceste cheltuieli care ni se impută şi specificaţia exactă: pe ce? Nici un leu nu se scotea fără semnătura preşedintelui sau preşedintelui executiv. Consider că dumnealui împreună cu comisia de cenzori vor să denigreze anumite persoane, care în mod cert nu aveau cum să-şi însuşească aceste sume. Dacă va fi nevoie voi arăta opiniei publice că anumite deconturi nu apar în raportul Comisiei de cenzori, cu sume mult mai mari. Dacă această comisie şi-a permis să-şi ridice lunar o indemnizaţie de 400 mii lei, trebuia să verifice aceste documente, lucru care nu s-a efectuat de doi ani (1995-1997). Promit că dacă Miron Cosma nu va face publice deconturile, voi arăta unele din deconturile sale, care au fost muşamalizate de această comisie. Vreau ca adevărul să iasă la lumină, dar aceasta se va întâmpla doar prin verificarea actelor de o altă comisie, din afara sindicatelor” (Matinal, nr.2424, miercuri, 18 noiembrie 1998). Privitor la „respectul faţă de membrii de sindicat” resimţit de Miron Cosma şi alţi lideri LSMVJ, prezentăm în cele ce urmează o măsură a acestuia din partea „liderul maxim” faţă de cotizaţiile sindicaliştilor:

1. pe perioada detenţiei la Rahova, Cosma a primit 169 milioane lei drepturi salariale (Matinal, nr. 2382, miercuri, 30 septembrie 1998);
2. Cosma a devenit chiriaşul Vilei 6 din Snagov – Sat, dar timp de doi ani nu şi-a plătit chiria la RAPS (Regia Autonomă a Protocolului de Stat) aspect ce a condus la acumularea unei datorii faţă de aceasta în 1997 de 85 566 900 lei. În cursul anului, RAPS a recuperat 29 499 999 lei. La suma rămasă restantă, 56 066 901 lei, s-a adăugat zilnic o penalizare de 1%. Pentru această vilă la 30 septembrie 1998 Cosma datora RAPS 380 694 258 lei. Pentru recuperarea sumei RAPS s-a hotărât să-l dea în judecată pe Cosma (Matinal, nr.2394, miercuri, 14 octombrie 1998);
3. M.Cosma şi LSMVJ au achiziţionat o serie de maşini de lux, doar transportul lui Miron Cosma fiind de 40 000 000 lei/lună. E adevărat însă că toate cheltuielile pentru transport erau suportate de RAH, nu de Ligă, adică din banii contribuabilului român (Matinal, nr.2400, miercuri, 21 octombrie 1998);
4. venitul lui Cosma şi al familiei sale în timpul când acesta a fost deţinut la Rahova a depăşit orice limită considerată raţională din perspectiva cheltuielilor pe care şi le permite un sindicat pentru întreţinerea liderului său. Prezentăm detaliat venitul lui M.Cosma şi al soţiei sale, Dana Cosma, numită şef birou financiar la LSMVJ:
5. a) Miron Cosma. Venitul la 1.03.1997: salariu (1 951 400 lei) + spor de periculozitate intrare în subteran (100%) + spor vechime (25%) + spor conducere (50%) + spor de lucru sistematic peste program (50%) + spor de limbi străine (10%) + spor de fidelitate (45%) + spor cumul de funcţii (100%) + spor funcţii de conducere suplimentare (50%) = 9 342 420 lei/lună
6. b) Dana Cosma. Venitul la 1.03.1997: salariu (849 300 lei) + spor de vechime (25%) + spor de conducere (10%) + spor de lucru sistematic peste program (30%) + spor de fidelitate (45%) + spor funcţii de conducere suplimentare (50%) =         2 208 180 lei/lună

Un calcul elementar conduce la o sumă impresionantă pentru anul 1997, sumă atinsă doar din venituri salariale:  11 550 600 lei care intrau lunar în buzunarele familiei liderului de sindicat Cosma (Matinal, nr.2407, joi, 29 octombrie 1998). Salariul lui Miron Cosma nu a rămas la nivelul celui din martie 1997, atingând în octombrie 1998, conform relatărilor din interiorul LSMVJ, suma de 180 000 000 lei lunar! (Matinal, nr.2403, sâmbătă-duminică, 24-25 octombrie 1998);

5. Romeo Beja a dovedit prin ordine de plată sumele virate către Dana Cosma, în perioada detenţiei liderului LSMVJ: 20 milioane pentru proces +119 352 lei Telefonica Bucureşti + 28 124 lei SC Dacia Service + 2 032 800 lei SC ARDAF Asigurări + 1 200 000 lei Romtelecom + 75 000 000 lei Casa de Oaspeţi din Petroşani + 40 000 000 lei Vila 6 Snagov (Matinal, nr.2409, sâmbătă – duminică, 31 octombrie-1 noiembrie 1998);
6. alte sume dovedite ca reale şi suportate de LSMVJ (deci de minerul de rând prin cotizaţia lunară) pentru întreţinerea lui Miron Cosma sunt cele datorate UCCVJ-ului –„Casa de oaspeţi”. Graficul datoriilor se prezintă astfel:

a)1996 = 53 000 000 lei cheltuieli cu Clubul Jiul;

b)1997 = 1 500 00 lei (perioada în care Cosma a fost arestat);

c)1998 (an în care M.Cosma a revenit din arestul de pe Rahova):

– luna iulie = 8 000 000 lei (masă + cazare);

– luna august = 6 000 000 lei (masă + cazare);

– luna septembrie = 38 000 000 lei (din care  8 000 000 lei cazarea);

– luna octombrie = 23 700 000 lei (din care  16 800 000 lei masa) (Matinal, nr.2411, marţi, 3 noiembrie 1998).

În urma acestor cheltuieli exorbitante, de peste   130 000 000 lei din care 70 000 000 lei doar pentru întreţinerea lui Miron Cosma, directorul general al RAH Ilie Bălănescu a trimis o adresa directorului UACC-Petroşani, prin care se arată: „Întrucât prin intermediul subunităţilor dumneavoastră-„Casa de Oaspeţi”, s-au prestat servicii către LSMVJ, care nu au fost plătite în totalitate de către beneficiar, sunteţi somaţi pentru a înceta aceste servicii şi a trece la recuperarea sumelor datorate, până în cel mai târziu în data de 30 octombrie 1998. Până la recuperarea sumelor datorate se va sista prestarea oricăror servicii de către această subunitate a UACC-Petrosani, către LSMVJ. În cazul depăşirii termenului stabilit aveţi obligaţia de a acţiona conform legislaţiei în vigoare, pentru recuperarea datoriilor. Faţă de măsurile de mai sus veţi dispune măsurile ce se impun” (Matinal, nr.2404, luni, 26 octombrie 1998);

7. conform unor adrese pe care Romeo Beja le-a făcut către Parlament, Ministerul de Interne, Inspectoratul General de Poliţie, Inspectoratul Judeţean de Poliţie şi Ministerul de Justiţie aceste instituţii au fost înştiinţate şi solicitate să ia măsuri cu privire la abuzurile din Valea Jiului, abuzuri de care M.Cosma şi echipa sa sindicală nu erau deloc străini. La cheltuielile liderului M.Cosma, se adaugă şi o serie de fapte mai puţin importante, dar care nu pot fi neglijate şi care ţin de familia şi siguranţa sa personală. Astfel: 1) a detaşat-o pe soţia sa de la E.M.Lonea la LSMVJ pe postul de şef birou financiar în condiţiile în care aceasta din urmă nu a prestat nici un fel de serviciu către LSMVJ după perioada încadrării pe funcţie; 2) a angajat 17 gărzi de corp, toate persoanele care îndeplineau rolul de body-guard fiind plătite subteran şi beneficiind de gratuităţile şi sporurile ce decurgeau din calitatea de angajat al unei exploatări miniere (Matinal, nr.2420, 13 noiembrie 1998).

Dominarea LSMVJ de către M.Cosma nu ar fi fost atât de lungă dacă nu ar fi convenit celor de care era înconjurat. Expunem spre edificare venitul unor persoane din imediata sa apropiere în structurile sindicale:

1. a) Ilie Torsan (subinginer, preşedinte executiv al LSMVJ ). Venitul la 1.03.1997: salariul (1 442 300 lei) + spor de periculozitate intrare subteran (100 %) + spor vechime (25%) + spor de conducere (50% ) + spor pentru lucru sistematic peste program (50% ) + spor de fidelitate (45%) + spor cumul de funcţii (100%) + funcţii de conducere suplimentare (50%);
2. b) Radu Torsan (fiul lui Ilie Torsan, 12 clase, funcţie – revista presei). Venitul la 1.03.1997: salariul (687 800 lei) + spor pentru lucru sistematic peste program (30%) + spor pentru cunoaşterea limbilor străine (10%) + spor de fidelitate (45%) + funcţii de conducere suplimentare (30%).

Realizarea calculelor ne indică un venit de 9 040 836 lei doar pentru familia Torsan, cam cât 8 mineri la un loc (Matinal, nr.2405, marţi, 27 octombrie 1998) ”

(Valentin Fulger, Valea Jiului după 1989, spaţiu generator de convulsii sociale, 2007, pp.123-127).

Doresc să închei astfel:

1.Cu o mulţumire deosebită adresată jurnaliştilor curajoşi de la fostul cotidian Matinal din Petroşani (Valea Jiului),  fără de care opinia publică nu ar fi ştiut niciodată ce se întâmpla în interiorul organizaţiei celor care promiteau să apere interesele minerilor (este vorba de LSMVJ) dar care se transformase  într-o structură ce lucra aproape strict în folosul personal al celor care o conduceau;

2. Cu o maximă ce îi aparţine lui Benjamin Franklin: „Cei care pot să renunţe la libertatea esenţială pentru a obţine puţină siguranţă temporară, nu merită nici libertate,nici siguranţă”.

Din păcate sunt prea mulţi dintre noi care pentru iluzia siguranţei au renunţat la libertate. O „siguranţă” care ne-a aruncat în braţele Mafiei (reprezentată prin sindicate) şi a destructurării Statului Român!

Valentin Fulger